Mă numesc Lauren, sunt mamă, soție și contabilă.

Aceasta nu este o poveste despre mine sau familia mea, sau despre jobul meu, ci despre cum cancerul mi-a luat mama și ce m-a ajutat să merg mai departe, cel puțin puțin.

S-a întâmplat în 2020.

Sinceră să fiu, nu m-am gândit niciodată că se va întâmpla mie sau vreunuia dintre prietenii sau membrii familiei…

Din păcate, s-a întâmplat.

Mama a fost diagnosticată cu cancer la sân, iar de la început medicii ne-au spus că s-ar putea să nu supraviețuiască.

Indiferent ce spuneau medicii, am fost optimiști că mama se va recupera.

… dar nu a fost așa.

Avea 74 ani.

Am plâns zile întregi. Nici măcar nu voiam să mă dau jos din pat sau să mănânc.

Sentimentul era copleșitor…

Am vrut să mă ascund sub o piatră și să nu mai ies niciodată!

Eram frustrată, devastată și fără speranță.

Zile întregi, săptămâni întregi, nu am făcut altceva decât să plâng.

Credeam că viața nu va mai fi niciodată bună, și timp de luni de zile, am avut dreptate. Viața era un iad.

Până când, ceva mic, a schimbat totul…

De fapt, este un lucru mic, nesemnificativ, dar m-a ajutat atât de mult, încât nici nu mi-l puteam imagina…

Era ziua mea de naștere și, ca de obicei, eram deprimată și plângeam și mai tare pentru că nu aveam mama lângă mine pentru 

prima dată în 45 ani.

De obicei, beam o cafea cu mama și mă gândeam la toate amintirile frumoase pe care le aveam… dar acum, ea plecase… pentru totdeauna. Voiam să simt aceeași emoție de ziua mea, dar cum? Cum era

posibil să înlocuiești prezența cuiva? Am început să caut soluții pe internet, hotărâtă să nu renunț până nu găseam

ce îmi doream.

Am căutat ore întregi… și nimic. M-am conectat pe Facebook să văd urările de ziua mea

și imediat ce m-am logat, a apărut o reclamă. De obicei urăsc reclamele, dar

aceasta era diferită. Era un colier cu un medalion în formă de inimă strălucitoare, cu o fotografie personalizată.

De îndată ce l-am văzut, am știut! O să pun o fotografie cu mine și mama în

medalion și o să-l port pentru totdeauna! Am încetat să mai plâng și am apăsat butonul de cumpărare.

Surpriza mea a fost că a sosit chiar săptămâna următoare!

De atunci, port mereu colierul și chiar dacă mama nu mai este aici cu

mine, ea va fi mereu în inima mea. Nu este doar un pandantiv spiritual pentru mine, ci și o bijuterie foarte frumoasă

pe care o pot purta la orice tip de eveniment. Ia-ți colierul